Robert Diaconescu, șeful Arbitrilor de Rugby Dobrogea: Când au trecut trei ani?
Nici nu ne dăm seama cand a trecut timpul din toamna lui 2012 când, ajuns de un an la Constanța, Robert Diaconescu a desfășurat o primă școală de formare a arbitrilor de rugby. Cam așa a luat ființă Arbitrii de Rugby Dobrogea, organizație a celor meniți să împartă dreptatea pe terenurile de rugby. Iată gândurile fondatorului la începutul lui 2016:
De atunci au trecut peste noi trei ani: 2013, 2014 și 2015. Aproape că nu îmi vine să cred. Cel mai mult mă bucură faptul că și în vremuri mai bune și în cele mai puțin bune am reușit să avem continuitate, să ne achităm de sarcinile pe care ni le-a pus în cale rugby-ul dobrogean și, nu de puține ori, cel national. Nu e cazul să intrăm în cifre acum. Avem destule meciuri arbitrate la turneele finale de juniori ( de fapt majoritatea lor). Avem meciuri de seniori dar aș vrea să evidențiez si prezența noastră voluntară la multe din meciurile copiilor de U10,12,14. Nu cred că acestea sunt mai putin importante dacă ne gândim la viitor. Evident că in anii ce au trecut lotul nostru a suferit schimbări am adus oameni noi si o vom mai face. Remus Apostol este un căstig real pentru grupul nostru. Au rămas alături de noi Viorel Bujoreanu si Marius Grigore, arbitrii cu experienta dar care, ca noi toți, au si ei lucruri de imbunătățit. Eduard Plotchi are deja 3 ani de arbitraj și, cu toate ca progresele sunt evidente, și pretențiile au crescut iar el trebuie sa fie constient de asta. O părere de rău am vis a vis de Marius Tugurel, unul din arbitrii nostri cu talent, dar căruia anul 2015 nu i-a lăsat mai mult timp pentru terenul de rugby și pe care eu l-aș vrea mai mult lânga noi. De fapt, mărturisesc ca cei doi sunt, Plotchi si Tugurel, sunt pariurile mele de când am început la Constanta cursuri de arbitraj si de aceea sunt mai pretențios în ceea ce-i priveste. Ionut Damaschin rămane acelasi tip serios care răaspunde mereu prezent. Ii mai avem de curand pe cei doi frati Carp, ne bucura faptul că au venit lângă noi și că, dupa puterile lor de începători, ne ajută atunci când avem nevoie.Ne ajută și Catalin Dumitrescu, care chiar dacă s-a mutat în București, rămane alături de noi sprijinindu-ne pe teren în week-end-urile în care vine la Constanta, dar mai ales cu promovarea activității noastre.
Ca o concluzie, privind retrospectiv, ma bucur că și acum la 3 ani de la înființare, structura care reuneste arbitrii de rugby dobrogeni este functională (intr-un sport în care multe entități au probleme).Ce pot să-mi doresc pentru 2016? Oameni noi, progres pentru cei deja existenti. Îmi doresc sa progresam atăt individual cât și la nivelul grupului Arbitrilor de Rugby Dobrogea.
