Gogomăniile și adevărurile selecționerului….

Eșecul nostru la europene este de natură să ne întristeze. Să te duci la EURO și să nu poți ieși dintr-o grupă de patru, din care pot ieși chiar și trei echipe, este un eșec de mari proporții. Mai ales că, pentru locurile 2-3, te bați cu Elveția și Albania. Nu este în intenția mea să subestimez cele două naționale dar gândiți-vă că, în 2008, am făcut 2p într-o grupă cu Franța, Italia (jucaseră finala CM2006) și Olanda. Nu vreau să-i dau apă la moară lui Victor Pițurcă dar asta e realitatea, cu tot jocul urât pe care presa l-a criticat atunci. Atunci se calificau 16 naționale din cele 50, intrate în preliminarii iar acum se califică aproape jumătate. Iar chem pe cititor să-și amintească (cei de leat-ul meu) ce echipă aveam în 85-86 când am ratat calificarea la Mexico 86. Aduceți-va aminte unsprezecele care a făcut acel tragic 2-2 cu Danemarca, în 2003, ratând o calificare. Am redat totă această înșiruire logică tocmai pentru a arăta că afirmația selecționerului cum că, însăși prezența la Euro este o performanță, este o mare gogomănie. Deși înclin să cred că și el o știe. Dacă tot a vorbit de Gicu Dobrin, poate își aduce aminte că, in Mexico 70, România a participat printre cele 16 selecționate mondiale și, mai mult de atât, 2 p din 6 posibile. Atunci erau vremurile când se putea spune că doar prezența la un turneu final este o onoare.

Pe de altă parte există un aspect unde sunt de acord cu selectionerul Iordănescu. Șunt de acord cu el asupra faptului că înfrângerea în fața Albaniei nu este o rușine. Nu putem afirma clar, astăzi, că selecționata albaneză ne este inferioară. Uitați-vă atent la loturi. De ce jucătorii albanezi care evoluează în Serie B, Zweite Bundeslinga, prima ligă elvețiană, Serie A și prima ligă franceză (chiar dacă sunt rezerve) ar fi inferiori alor noștri care joacă în Qatar, Bulgaria, în coada clasamentului Primerei Division sau a celui turc.  Să nu uităm că albanezii nu au fost mai prejos decât noi, în confruntarea cu francezii decât ca scor. Francezii nu au expediat nici un șut pe spațiul porții lui Berisha vreme de 89 de minute.

Dacă meciul cu Albania este o rușine aceasta nu este decât urmarea jocului oribil prestat de ai noștri restul datelor intrate în problemă indicau un echilibru clar.