Arbitrii dobrogeni la etapa de minirugby…Cei de pe margine mai au mult pana la “enjoy the game”!
Azi a fost prima zi a etapei campionatului national de minirugby, etapa disputata la Constanta, pe stadionul Constructorul-Cleopatra. Am participat si noi, Arbitri de Rugby Dobrogea, evident, fiecare dupa puterile si priceperea sa. Greul a fost dus de trioul Mihai Zainea, Marius Grigore si Marius Tugurel care s-au descurcat excelent. Si chiar nu spun asta din colegialitate. Luand in calcul numarul meciuri ( plus amicalul U18 din deschidere Cleopatra –Metrorex 26-7, arbitrat tot de trioul de mai sus), caldura si altele,nu pot vorbi decat de bine despre cei trei arbitri. Mihai Zainea, cu o conditie fizica si o cunoastere a jocului foarte buna, a fost apreciat ca o surpriza placuta chiar de seful arbitrilor dobrogeni, Robert Diaconescu. Marius Grigore se remarca de fiecare data prin experienta sa si prin calmul de care da dovada in teren. Nu in ultimul rand si spun asta pentru ca l-am urmarit astazi de pe margine l-as remarca si pe Marius Tugurel care pe masura ce trece timpul devine tot mai bun, are o cunoastere foarte buna regulamentului si o fermitate deosebita in luarea deciziilor.
Cel de-al patrulea arbitru, adica subsemnatul, trebuie sa-si faca mea culpa pentru nu si-a ajutat mai mult colegii (nu am arbitrat decat un U10) dar sincer, si aici trebuie sa ma intorc la meritul colegilor mei de a arbitra in astfel de conditii, chiar mi-a fost greu sa arbitrez cu acea presiune exercitata de pe margine si fara a se face nimic pentru a fi contracarata. Nu ma refer neaparat la meciul meu, care a fost chiar linistit fata de cele ale colegilor mei, dar ce am vazut pe marginea terenurilor azi mi-a taiat elanul. Consider ca ce am scris aseara, “Enjoy the game!”, nu se aplica inca in rugby-ul romanesc. Parinti, antrenori, toti doresc foarte mult sa castige, nu atat pentru copii cat pentru ei insisi si atunci arunca de multe ori vina in curtea arbitrilor. Astazi si la fiecare competitie de minirugby, s-rugby vad antrenori in teren, antrenori zbierand la copii, antrenori zbierand la arbitri, parinti zbierand si la copii lor si la arbitri. Unde, Doamne iarta-ma, o fi bucuria, placerea de a juca, placerea DE A SE JUCA?.. Eu, unul, am o meserie si la rugby vin de placere, de 4 ani sunt instructor si am participat la meciuri, turnee de juniori , turnee de minirugby (macar ca le-am vizionat si tot e ceva…!). Nu am obiective de cariera in rugby, chiar vreau sa ma bucur si sa ma relaxez la rugby . Nu pot pleca de la meseria mea (destul de stresanta) sa vin la rugby si sa plec de aici mult mai nervos sau consumat nervos daca pot sa zic asa. La partida U12, Pantelimon –Barlad, Marius Tugurel a fost jignit de unul din profesorii de la Pantelimon. Retineti, la U12!!!
Cine dorim sa educe acesti copii? Pedagogi care ei insisi sunt needucati? Ce sa inteleaga copii din asa ceva? Ca nu sunt infrangerile sau victoriile lor ci ale arbitrilor? Am mai scris despre asta…sa ne bucuram cat suntem inca in primii 20! E adevarat ca e important ca pedagogii sa fi jucat rugby dar fara putin intelect si bun simt, nu vom avea decat pedagogi needucati meniti sa educe niste copii care de multe ori sunt si ei praf la acest capitol.
Avand in vedere cele de mai sus felicit inca o data pe cei trei colegi care au dus in spate prima zi de turneu, ii rog sa ma ierte ca nu i-am ajutat mai mult . Felicit pe Robert, seful nostru, si pe nea Gica Stoica , cei care se ocupa de noi si care, desi mereu sunt anuntati in ultima clipa, reusesc sa ne mobilizeze si sa asigure cu arbitri toate competitiile rugbystice dobrogene. Speram ca maine sa reusim sa terminam cu brio si aceasta etapa de minirugby.
Catalin Dumitrescu