Drumul spre ….copilărie!
Mic copil fiind am avut ocazia să văd, pe marele ecran, celebrul Drumul spre victorie (1981). Meciul dintre naționala Germaniei și o echipă a prizonierilor aliați aflați în lagărele germane, pe fondul unei intrigi de evadare a prizonierilor din lagăr. Mărturisesc că filmul mi-a plăcut. Îmi place și mai mult azi.
Filmul a fost inspirat de povestea adevărată a jucătorilor clubului Dinamo Kiev, care au învins o echipă de fotbal a soldaților germani atunci când Ucraina a fost ocupată de trupele germane în cel de-al doilea război mondial. Potrivit acestui mit, ca urmare a victoriei, toți ucrainenii au fost împușcați. Povestea adevărată este mult mai complexă, echipa jucând o serie de meciuri impotriva echipelor germane și ieșind victorioasă din toate acestea, înainte de a fi trimisă de Gestapo, în cele din urmă, în lagărele de prizonieri. Majoritatea jucătorilor echipei a fost ucisă acolo, dar câțiva jucători au supraviețuit.
Azi când am 40 de ani și nostalgia trecutului devine tot mai prezentă în viața mea, îmi place să-i revad pe:
Pele (brazilian, 41 de ani la momentul apariției filmului, azi 76 de ani, cel mai bun fotbalist al tuturor timpurilor, nu cred că mai are nevoie de prezentare);
Osvaldo Ardiles (argentinian, campion mondial cu Argentina în 1978, 29 de ani în 1981);
Bobby Moore (englez, 40 de ani la momentul apariției filmului, decedat în 1993, căpitan al naționalei Angliei, campionă mondială în 1966), În foto, lângă Pele.
Paul van Himst (belgian, 38 de ani în 1981, 81 de meciuri in naționala Belgiei),
Kazimierz Deyna (polonez, 34 de ani în 81, 97 de meciuri in naționala Poloniei)
Alături de ei corifei ai cinematografiei ca Michael Caine și Silvester Stalone.
Meciul din film se dispută pe stadionul parisian Colombes, cel care a găzduit Mondialul francez din 1938 și care astăzi nu mai e folosit.
